Francisco Ferrer y Guardia este unul dintre cei mai importanți educatori ai începutului de secol XX. Ferrer, care în 1901 a înființat la Barcelona celebra Școală Modernă (Escuela Moderna), susținea învățământul rațional și critic, orientat spre dezvoltarea liberă a facultăților elevilor, un învățământ din care pedepsele, supunerea oarbă și religia nu mai făceau parte. Cei […]

„Viziunile feministe din jurul nostru se îndreptă tot mai mult către pedepsirea carcerală a ordinii patriarhale. Însă acest mod de a reacționa ne face complice la sistemele de opresiune. Evenimente recente ca tragedia Alexandrei Măceșanu au revelat o tensiune fundamentală în mișcarea feministă locală: milităm pentru mai multă pedeapsă și supraveghere sau aprofundăm practici anti-poliție, […]

Dragoste liberă? Ca şi cum dragostea poate fi altfel decât liberă! […] Da, dragostea e liberă; nu poate sălăşlui în nicio altă atmosferă. În libertate se dăruiește fără rezerve, din abundență, complet (Emma Goldman, 1911)

Îmbrăcat simplu, cu hainele mereu curate, călcate impecabil, purtând uneorio pălărie cu boruri largi și „o garoafă roșie în colțul buzunarului batistei albe” − doar eșarfa de la gât și-o lăsa voit neglijent „peste haina de catifea cu dungi în relief”, rămășiță boemă a anilor însuflețiți petrecuți în mijlocul vechii mișcării socialiste și muncitorești − […]

Oamenii de pretutindeni sunt, în general, preocupați cu votul la un nivel foarte nesănătos. Acest lucru nu înseamnă că toată lumea votează sau consideră că este un proces folositor sau util. Din contră, o proporție din ce în ce mai mică din populația eligibilă votează la fi ecare alegeri, iar acest lucru nu se întâmplă […]

Mulți anarhiști sunt neîncrezători când vine vorba despre „psihologizare” și fac puține trimiteri la psihologie ca disciplină, dincolo de a-i respinge concentrarea individualistă. Suspiciunea anarhiștilor este (cel puțin în parte) întemeiată, mai ales atunci când discursul psihologiei devine un discurs al adaptării, un dispozitiv disciplinar, ignorând (și mascând) de multe ori cu bună-știință dinamicile de […]

Ideea generală a Revoluției în secolul al XIX-lea este una dintre lucrările clasice ale literaturii anarhiste. Scris în perioada care a urmat Revoluției de la 1848, textul propune o alternativă libertară la iacobinismul care încă domina la acea vreme mișcările republicane și revoluționare din Franța. Lucrarea conține, de asemenea, o critică a societății actuale și […]

Prelegerea ținută de Agamben a avut loc în Atena, la invitația Institutului Nicos Poulantzas, la 16 noiembrie, 2013. Transcrierea prelegerii a apărut prima dată pe site-ul Χρόνος în februarie 2014, cu titlul For a theory of destituent power; de acolo a fost imediat preluată de redacția revistei ROAR, cu titlul actual și împărțită pe capitolele […]

Un marginal în timpul vieții, Max Stirner (pe numele său adevărat Johann Kaspar Schmidt) a fost mult timp cunoscut mai degrabă prin prisma polemicii vitriolice lansată de Marx și Engels împotriva sa. Recuperarea operei sale s-a datorat efortului lui John Henry Mackay, care spre sfârșitul secolului al XIX-lea a adunat mărturiile contemporanilor lui Stirner aflați […]

Între timp, toată lumea vrea să respire,nimeni nu poate şi mulţi zic „vom respira mai încolo!”. Majoritatea dintre ei nu mor pentru că sunt deja morţi. Nu dorim o lume în care să avem certitudinea de-a nu muri de foame în schimbul riscului de-a muri de plictis. Într-o societate care a abolit orice fel de […]