În perioada 5-7 iulie, Priștina, Kosovo, s-a transformat într-un centru al gândirii, coordonării și solidarității anarhiste, găzduind cea de-a 16-a ediție a Târgului Anarhist de Carte din Balcani (TACB). Această primă întâlnire anarhistă într-o localitate vorbitoare de limbă albaneză a reunit peste 250 de participantx din 29 de țări, din Chile până în Azerbaidjan. Un total de 32 de colective și inițiative au expus cărți și zine și au fost organizate 18 discuții și evenimente, ilustrând marea diversitate a mișcării. În adevăratul spirit al colectivismului și ajutorului reciproc, participantx s-au implicat activ în organizare, făcând din acest eveniment o excelentă demonstrație a ceea ce se poate realiza prin efort colectiv.
Organizarea unui astfel de eveniment în Priștina este deosebit de importantă. De la sfârșitul războiului, Kosovo a rămas captiv într-o stare de conflict perpetuu, ceea ce a dus la o atmosferă de tensiune permanentă între statul Kosovo și Serbia. Elitele din ambele țări au profitat din plin de această situație, creând un climat de dezbinare între societăți, de pe urma căruia au beneficiat. Simplul fapt că tovarăsx din toți Balcanii, inclusiv din Kosovo și Serbia, au denunțat, umăr la umăr, naționalismul și politica statului este o dovadă puternică a angajamentului nostru colectiv față de solidaritate, rezistență și colaborare, dincolo de hotarele artificiale și de politica de stat care încearcă să ne separe.
Urgența acestei reuniuni nu poate fi minimalizată. Într-o perioadă în care flăcările războiului fac ravagii peste tot în lume, iar „fantoma” fascismului se răspândește peste tot, statele devin din ce în ce mai militarizate, iar represiunea crește. În timpul TACB, am împărtășit din experiențele locurilor de unde suntem și am analizat modul în care statele balcanice își intensifică retorica naționalistă, în timp ce, simultan, se înarmează și inițiază dezbateri pentru a reinstitui serviciul militar obligatoriu. Aceste acțiuni își alimentează reciproc narațiunile, fiind folosite ca justificare și insuflând teamă în rândul societăților. În calitate de colective anarhiste, dar și ca indivizx, considerăm că este imperativ ca popoarele din Balcani (și nu numai) să-și aprofundeze coordonarea și să-și consolideze rețelele de rezistență împotriva intensificării naționalismului și militarismului. Dacă nu facem acest lucru, vom ajunge inevitabil la război.
Războiul este o parte intrinsecă a sistemului capitalist. Fie că este de intensitate mică sau de amploare, el servește drept instrument important pentru extinderea capitalismului, prin deschiderea de noi surse de exploatare, cum ar fi pământul, marea, mineralele, ființele vii sau producția și vânzarea de arme. Nu cădem în capcana de a considera conflictele drept antagonisme binare între statele-națiune, deși acceptăm nuanțele și contextele care le generează. Le înțelegem mai degrabă ca războaie ale capitalului împotriva societăților. Conflictele din Ucraina, Sudan, Siria, Myanmar, Africa Subsahariană, războaiele cartelurilor din Mexic și altele împărtășesc toate aceeași logică a dominației și a expansiunii capitalului, care aduce doar moarte și distrugere.
Recunoaștem că statele din Balcani nu sunt doar simpli privitori de pe margine la spectacolul războiului, ci o parte esențială a acestuia; câtă vreme ele găzduiesc importante instalații militare, oferă baze pentru instruirea forțelor armate, logistică și coridoare pentru transferurile de arme și trupe, contribuie cu know-how tehnic, joacă un rol semnificativ în manevrele de război globale, produc și vând arme în întreaga lume, fiind astfel facilitatoare ale genocidului și părtașe la crimă. În timp ce sectorul privat și cel de stat lucrează din greu, mână în mână, pentru a transforma chiar și cele mai mici țări din Balcani în producătoare și/sau cumpărătoare serioase de arme, observăm o presiune crescândă asupra societăților locale pentru a accepta o nouă realitate, din ce în ce mai militarizată, sub pretextul incertitudinii și al fricii pentru viitor.
Poate că cel mai josnic și evident exemplu de logică a războiului este genocidul din Gaza, dar și atacurile din Cisiordania împotriva poporului palestinian. Acestea au făcut zeci de mii de victime civile și au devastat întreaga regiune, imaginile atrocităților fiind difuzate pe toate ecranele. Totul e susținut de puterile imperialiste mondiale și de complexul militar-industrial, inclusiv de statele balcanice, care oferă sprijin politic și militar. Războiul genocidar, de anihilare, din Gaza servește deopotrivă drept memento al capacității Occidentului de a duce războaie colonialiste, de exterminare, cât și ca un laborator de thanatopolitică, arătând ceea ce clasele conducătoare doresc în prezent și sunt capabile să facă unor întregi populații.
Suntem solidarx cu poporul palestinian și facem apel la rezistență în fiecare localitate balcanică pentru ca sprijinul politic și militar oferit de statele din regiune statului Israel să fie întrerupt. Recunoaștem că inamicul nu este doar războiul în sine, ci și statele și sistemele capitaliste care îl perpetuează.
Având în vedere toate cele de mai sus, lansăm un apel la zile de acțiune transnațională împotriva militarismului și naționalismului în prima săptămână a lunii octombrie (1-10 octombrie 2024). În această perioadă, invităm pe fiecare, acolo unde se află și în felul său, să organizeze acțiuni împotriva condițiilor care favorizează războiul, adică împotriva naționalismului, militarismului, patriarhatului, politicilor de excluziune etc. Facem apel la acțiuni împotriva industriei de armament și a transportului de arme, împotriva structurilor militare naționale, a coalițiilor militare multinaționale și a militarizării crescânde a societăților noastre. Ca și în anii precedenți, subliniem solidaritatea noastră cu totx dezertorii, cu totx cei care se împotrivesc războaielor și cu toțx cei care rezistă din motive de conștiință.
Militarizarea Balcanilor a dus, printr-o nefericită extensie, și la militarizarea frontierelor de stat, acestea devenind capcane mortale pentru migranții care folosesc rutele din Balcani pentru a ajunge în orașele europene. Prezentate drept frontiera „Fortăreței Europa”, țările din Balcani și-au asumat un rol de control asupra circulației, ceea ce înseamnă respingerea, jefuirea, bătaia, reținerea și chiar uciderea migranților, toate acoperite de limbajul tehnocratic al gestionării migrației. Sute de milioane de euro au fost donate țărilor din Balcani care au fost echipate cu tehnologie de ultimă generație pentru militarizarea și supravegherea frontierelor. În același timp, statele din regiune găzduiesc forțele Frontex, într-un efort concertat de a proteja „Fortăreața Europa”. În prezent, țările din Balcani nu numai că acționează ca un factor de descurajare pentru migranții care vin în Europa, dar își asumă un rol activ în „procesarea” lor, de pildă prin înființarea de centre în Albania în numele Italiei sau prin închirierea în Kosovo de către Danemarca a 300 de celule de detenție, în vederea folosirii lor pentru străinii care urmează să fie deportați. Înțelegând că propria noastră experiență de viață provine din societăți modelate de migrație (sau din societăți astfel constituite), suntem solidarx cu migrantx care vin și trec prin Balcani și subliniem necesitatea de a consolida inițiativele anarhiste transnaționale pentru a oferi sprijin persoanelor care migrează.
Existența chinuitoare a femeilor, a persoanelor trans, a celor care nu se conformează genului și a persoanelor queer în societățile capitaliste patriarhale este exacerbată de reformele neoliberale, de forțele reacționare ale clericilor conservatori și de politicile de stat dezumanizante. În statele din ce în ce mai naționaliste și militarizate, retorica declinului demografic este utilizată pentru a justifica politici restrictive privind autonomia persoanelor cu uter. Corpurile sunt reduse la simple instrumente pentru reproducere, atât în ceea ce privește nașterea, cât și îngrijirea, care sunt exploatate de capital prin controlul direct asupra corpurilor. Astfel, lupta anarhistă pentru libertate și egalitate este, în mod esențial, o luptă feministă. Ne afirmăm angajamentul față de lupta împotriva patriarhatului și tuturor formele de exploatare și inegalitate, precum și angajamentul față de lupta pentru justiție reproductivă, pentru avort sigur și autogestionat.
În plus, subliniem faptul că mișcarea anarhistă trebuie să fie un spațiu sigur pentru toată lumea, promovând medii în care idealul egalității să fie realizat, medii fără macism, misoginism, homofobie, transfobie și queerfobie. Înțelegând că mai este mult de lucru în această privință și pentru a promova această cultură, ne dedicăm justiției transformative în cadrul comunităților noastre.
Lupta împotriva capitalismului înseamnă combaterea logicii și dominației sale pe mai multe planuri. Astfel, lupta noastră este parte integrantă a multitudinii de lupte din cadrul societății, fiecare localitate având de-a face cu un context diferit. Prin urmare, lupta anarhistă împotriva capitalismului este, de asemenea, o luptă împotriva violenței și devastării aduse de stat. La acest TACB a fost reafirmat angajamentul nostru față de abolirea închisorilor, dar și sprijinul pentru prizonierii anarhiști din regiune și nu numai. Ca anarhistx, trebuie să ne aflăm, de asemenea, în fruntea luptei împotriva distrugerii mediului. Astfel, trebuie să dezvoltăm strategii care nu doar să abordeze crizele imediate (care adesea ne suprasolicită capacitățile), ci și să creeze analize multistratificate pe termen lung, precum și structuri de rezistență împotriva capitalismului. Acest lucru poate fi realizat numai prin recunoașterea interconectării luptelor noastre, care trebuie să se reflecte în toate aspectele organizării și acțiunilor noastre.
În timpul acestui TACB, am discutat și despre importanța extinderii și stabilirii propriilor noastre infrastructuri autonome. Squat-urile și centrele sociale autonome au o mare importanță în acest context, oferind spații pentru organizare, dar și pentru crearea de comunități și pentru rezistență. Cu toate acestea, aceste spații se confruntă cu provocări semnificative, de la represiunea statului la contradicțiile interne. Am confirmat necesitatea promovării acestor inițiative, recunoscând rolul lor pentru mișcare și pentru comunitățile în care trăim.
În aceeași notă, am subliniat importanța înființării propriilor noastre inițiative de tipărire și a propriilor mijloace anarhiste de comunicare, cum ar fi proiectele radio, care sunt cruciale pentru diseminarea experiențelor și luptelor noastre, precum și pentru societate în general. În aceeași notă, recunoaștem, de asemenea, necesitatea de a avea grijă de propria noastră istorie prin proiecte de arhivă. Aceste proiecte pot servi nu numai ca platforme pentru înregistrarea și scrierea istoriei prin propriile noastre narațiuni, ci și ca surse de cunoștințe privind tacticile, practicile și analizele pe care le putem pune încă în valoare.
Târgul Anarhist de Carte din Balcani 2024 a reafirmat forța colectivă și angajamentul nostru, al tuturor, de a construi o lume liberă de opresiune, reafirmând și devotamentul nostru pentru rezistență și solidaritate. În timp ce privim spre viitor, trebuie să continuăm să construim rețele de sprijin și să dezvoltăm strategii pentru confruntarea cu sistemul capitalist și cu statul care îl protejează. Trebuie să ne extindem conexiunile și să ajungem în orașele din Balcani unde nu există inițiative anarhiste, care trebuie încurajate să ia naștere și sprijinite să dăinuie. Coordonarea și solidaritatea sunt pilonii pe care ne vom construi rezistența și vom crea un viitor bazat pe ajutor reciproc, libertate, empatie radicală și egalitate.
Trebuie să subliniem încă o dată importanța organizării acestui târg de carte într-o geografie unde se vorbește albaneza, acest eveniment marcând prima adunare anarhistă care a avut loc vreodată în aceste ținuturi. Colectivele, grupurile și persoanele din întreaga lume care au participat la întâlnire au avut ocazia de a afla mai multe despre contextul și luptele locale, dar și de a-și împărtăși poveștile și luptele cu oamenii din Priștina. Pentru numeroșii locuitori din Priștina care au vizitat târgul de carte, precum și pentru colectivele și persoanele care l-au susținut, aceasta a fost o experiență de învățare care a demonstrat puterea organizării non-ierarhice, bazată exclusiv pe solidaritate și ajutor reciproc. De asemenea, a ieșit în evidență și relevanța analizei și organizării anarhiste în cadrul luptelor locale și regionale.
În cele din urmă, ne face plăcere să anunțăm că următorul Târg Anarhist de Carte din Balcani va avea loc la Salonic, Grecia.
Participantx la Târgul Anarhist de Carte din Balcani 2024
7 iulie, Priștina.
