Publicăm această luare de poziție pe blogul nostru, răspunzând astfel apelului la solidarizare din partea semnatarelor ei. Munca de cercetare angajată, fie ea în cadru academic sau nu, trebuie să rămână independentă față de jocul politicii de stat, care de cele mai multe ori e chiar sursa problemelor pe care discursul critic încearcă să le evidențieze și să le combată.
Conferința „Activism” este organizată de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, Centrul pentru Studiul Democrației și Departamentul de Științe Politice din cadrul Universității Babeș-Bolyai și va avea loc pe 4 și 5 mai 2023.
În luna martie a circulat un apel la contribuții pentru prezentări și paneluri. Persoanele semnatare aici ne-am organizat și am aplicat cu două paneluri tematice: „Resurgența extremei drepte românești și contracararea antifascistă” și „Descentralizarea occidentalizării: activism în lumile multispecii, decoloniale și queer-feministe ale semiperiferiei”. Acestea au fost acceptate în programul conferinței.
În scurt timp însă, am aflat, spre surprinderea noastră, că grupul de organizare l-a invitat pe primarul Emil Boc să deschidă conferința „Activism”.
Noi, ca persoane implicate atât în activism cât și în cercetare, considerăm prezența lui Emil Boc la această conferință cu totul inacceptabilă! Am formulat un răspuns pe care l-am trimis grupului de organizare în care am comunicat că ne vom retrage din conferință dacă invitația lui Emil Boc nu va fi anulată.
Răspunsul organizatorilor a fost însă unul negativ: nu au anulat invitația și au preferat ca două paneluri cu un total de șase contribuții să fie anulate.
Aveți mai jos reacția trimisă de noi (tradusă în română) către grupul de organizare în care ne explicăm motivele boicotului. Pe scurt, o astfel de conferință nu poate fi compatibilă cu un discurs de deschidere din partea domnului primar Emil Boc, acesta având o implicare majoră în nedreptățile locative din Cluj și în segregarea comunității Pata Rât, și susținând legături cu diferite figuri neo-legionare, antisemite și fasciste. În plus, refuzul de a rectifica invitația ridică întrebări legate de autonomia mediului academic și de o reprezentare corectă a pozițiilor activiste locale. Pentru cine este conferința aceasta, până la urmă?
Alăturați-vă apelului nostru și comunicați către UBB că e inacceptabil ca Emil Boc să susțină discursul de deschidere a unei conferințe despre „Activism”!
- Veda Popovici (Polytechnic University of Turin, DIST; ERC Project, Inhabiting Radical Housing)
- Adina Marincea (The Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania)
- Nóra Ugron (University of Turku, School of History, Culture and Arts Studies, Department of Gender Studies)
- Manuel Mireanu (Babes-Bolyai University, Cluj)
- Maria Martelli (Independent Researcher)
- Anton Lösche (University of Bucharest, Political Science)
Titlurile panelelor și prezentărilor noastre sunt (în engleză):
I. The resurgence of the Romanian far-right and anti-fascist counteraction
Manuel Mireanu – From Paramilitaries to Training Camps: the Military Side of the Romanian Far-Right
Adina Marincea – The Rebirth of the Romanian Far-Right and the Neo-Legionary Movement. Tools and Tactics for Counteraction
Anton Lösche – Invisible Alone – Visible Together: These Streets are Our Streets
II. Multispecies worlds, decolonial methods and queer-feminist forms of activism in the semi-periphery
Veda Popovici – Breaking the consensus for Westernization: decolonial methods for anti-authoritarian and emancipatory activism
Nóra Ugron – Creating queer and multispecies Eastern European subjects: Queer-feminist literary and activist practices in Romania
Maria Martelli – Animal liberation knowledges: scholar-activism and the questions that multispecies sanctuaries ask
////////////////
Stimați organizatori ai conferinței “Activism”,
Vă scriem în calitatea noastră de participanți/e acceptați/e și organizatori/e de paneluri.
Avem o preocupare majoră în ceea ce privește programul conferinței: discursul de deschidere al actualului primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. După cum sperăm că știți deja, domnul Boc este unul dintre principalii actori în săvârșirea uneia dintre cele mai revoltătoare nedreptăți locale: Pata Rât, cel mai mare ghetou legat de deșeuri din Europa.
Pata Rât este situată lângă groapa de gunoi din Cluj-Napoca și este formată din aproximativ 1500 de locuitori, dintre care majoritatea au ajuns acolo din cauza evacuărilor și dislocărilor forțate din ultimele decenii. În special, în 2010, o comunitate de peste 350 de persoane a fost evacuată de pe strada Coastei din centrul municipiului Cluj-Napoca și relocată forțat acolo în condiții inacceptabile de locuit. Domnul Boc, în calitate de lider al partidului de guvernământ din Cluj și de primar în funcție timp de 15 ani în total, este unul dintre principalii vinovați pentru acest lucru.
Potrivit numeroaselor grupuri de activiști și altor actori ai societății civile care au vorbit în ultimii 13 ani după evacuarea în masă a Coastei și nedreptatea continuă a întregii comunități de la Pata Rât, lupta pentru ieșirea din Pata Rât este una dintre cele mai importante din istoria recentă a României. Rezistența lor reprezintă unul dintre pilonii mișcărilor antirasiste, de justiție socială, locativă și de mediu din România. O parte dintre noi, ca persoane organizatoare și ca cercetătoare implicate în diverse mișcări sociale, ne-am dedicat ani de zile luptei alături de această comunitate.
Deși, desigur, Emil Boc nu a fost cel care a ordonat evacuarea efectivă din 2010, el a fost în spatele a numeroase alte evacuări care au condus oamenii la Pata Rât. El a fost și încă este într-o poziție privilegiată pentru a modela nu numai practicile administrației locale, ci și discursul care legitimează acțiunile din jurul evacuării în masă a Coastei. De exemplu, încă din 1999, domnul Boc a declarat într-un interviu că oamenii care locuiesc pe strada Coastei nu ar trebui „să se agațe de casele lor de acolo” și să se mute în schimb la țară.
De-a lungul ultimilor zece ani, de când Emil Boc se află în funcție, diverși activiști și grupuri au făcut petiții, au pichetat și chiar au dat în judecată administrația sa pentru rezolvarea problemei Pata Rât, în toate aspectele sale sociale, de mediu și economice. În prezent, un proces împotriva strămutării forțate a comunității Coastei este în curs de desfășurare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Toate aceste apeluri sunt fără rezultat în fața administrației Boc.
În plus, administrația Emil Boc a permis și chiar a încurajat în permanență ascensiunea extremei drepte locale. Enumerăm mai jos câteva exemple ale acestei poziții.
În februarie 2022, Primăria a făcut publică o inițiativă de a denumi o stradă cu numele lui Nicolae Paulescu, unul dintre cei mai virulenți militanți antisemiți interbelici. În același an, la scurt timp după ce liderul ultranaționalist al AUR, George Simion, a dat buzna în Primăria Timișoara împreună cu grupul de extremă dreapta Noua Dreaptă, Emil Boc l-a primit călduros pe Simion în primărie, schimbând public impresii pozitive unul despre celălalt.
În 2017, Emil Boc a decis să păstreze numele străzii Radu Gyr. Radu Gyr, care a fost comandant al Gărzii de Fier, a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru crime de război, ceea ce face ca păstrarea numelui străzii să fie în contradicție cu Ordonanța de Urgență 31/2002. Condamnarea sa este încă în vigoare, contrar altor opinii care vorbesc despre o presupusă reabilitare a acestuia. Domnul Boc și-a explicat decizia făcând referire la o petiție primită de la cetățeni. De fapt, petiția a fost inițiată de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, cunoscută pentru profilul său neo-legionar și implicată și în reabilitarea lui Vulcănescu. Potrivit presei clujene, o persoană implicată în această petiție ar fi fost și șeful biroului de cultură al Primăriei Cluj-Napoca, Ionuț Țene, cunoscut pentru pozițiile sale extremiste și neo-legionare, dar și pentru reabilitarea mareșalului Antonescu.
În ciuda mai multor sesizări din partea intelectualilor și a membrilor societății civile clujene către Primăria Cluj-Napoca și primarul Emil Boc cu privire la conduita necorespunzătoare a lui Ionuț Țene încă din 2017, administrația nu a reacționat, iar acesta este în continuare în funcție.
În plus, în 1997, Primăria Cluj-Napoca l-a numit cetățean de onoare pe Iosif Constantin Drăgan, fost simpatizant al Gărzii de Fier și unul dintre cei mai mari finanțatori și susținători ai mișcării legionare de după ’89, contribuind activ la reabilitarea regimului Antonescu și la negarea Holocaustului. Deși Emil Boc nu era primar la acea vreme, nu a revocat titlul în timpul mandatelor sale. Drăgan a avut legături cu liderul de extremă-dreapta Vadim Tudor și a fost, de asemenea, președinte de onoare al organizației de extremă-dreapta Uniunea Vatra Românească, al cărei lider activ a fost și cunoscutul antisemit care neagă Holocaustul Ion Coja. Descrierea lui Drăgan de pe site-ul Primăriei, secțiunea Cetățeni de onoare, tot în 2023, nu menționează nimic despre înclinațiile sale fasciste.
Având în vedere cele de mai sus, persoanele semnatare nu pot sub nicio formă să facă parte dintr-o conferință care alege să susțină administrația Boc, prin invitarea acestuia să țină discursul de deschidere. Considerăm că acest lucru reprezintă o sfidare tocmai a activității noastre intelectuale și activiste pe temele despre care ar trebui să vorbim.
Mai mult, invitarea acestuia este motiv de îngrijorare chiar și dincolo de această istorie. Nu putem să nu ne întrebăm de ce primarul municipiului Cluj-Napoca – un politician carierist care a deținut și funcții cheie în administrația centrală – deschide o conferință academică despre „activism”!!! Acest lucru ridică probleme legate de autonomia mediului academic și de o reprezentare corectă a pozițiilor activiste locale.
Insistăm să retrageți această invitație ȘI să distribuiți o declarație pe această temă persoanelor care au primit până acum proiectul de program. În caz contrar, ne vom retrage din organizarea celor două paneluri ale noastre și de la a ne prezenta la conferință.
English version: https://lefteast.org/boycott-ubbs-activism-conference/
