Dincolo de zidurile naționalismului și războiului!
Solidaritate și rezistență împotriva mașinăriei morții.
În perioada 6-9 iulie, aproximativ 800 de tovarășe/i/x din toate geografiile Balcanilor, din Europa, dar nu numai, s-au adunat la Ljubljana, Slovenia, pentru a participa la Târgul Anarhist de Carte din Balcani (TACB) 2023. Anul acesta târgul și-a sărbătorit cea de-a 20-a aniversare. Peste o sută de edituri, distro-uri și colective din mișcarea anarhistă și antiautoritară internațională și-au prezentat cărțile, publicațiile și alte materiale dedicate luptelor sociale din întreaga lume. TACB este însă mai mult decât o întâlnire a editorilor, reprezentând, de asemenea, un punct de convergență pentru tovarășii/ele/x din Balcani (dar nu numai), un spațiu în care se poate învăța din luptele celorlalți. Prin urmare, paralel cu târgul, au avut loc zeci de discuții și ateliere interesante care au atras până la câteva sute de persoane fiecare.
În Ljubljana, intervenția politică a luat forma unei demonstrații împotriva războiului, naționalismului, patriarhatului, frontierelor și capitalului, la care au participat aprox. 1.000 de persoane și care a avut loc sâmbătă seara. Demonstrația a fost inițiată spontan de adunarea participantelor/x la TACB, fiind autoorganizată de aceștia. A fost încă o confirmare clară și concretă a caracterului internaționalist al adunării și al mișcării noastre în general. Sloganele scandate și scrise pe bannere în numeroase limbi nu au fost doar o declarație simbolică, ci o expresie concretă a internaționalismului nostru și a politicii de unitate în diversitate pe care o îmbrățișăm. S-ar putea să fim diferite/iți/x, să venim din diferite locuri și să ne organizăm în moduri diferite, însă cu toții împărtășim aceeași pasiune pentru libertate și lupta pentru viață și demnitate. Ne este tuturor limpede că, peste tot în lume, din Balcani până în Rusia și Ucraina, dușmanul este capitalul și statul, iar dușmanii popoarelor de pretutindeni stau în bănci și parlamente.
De la Varșovia la Belgrad și Barcelona, de la Ankara la Copenhaga și Londra, de la Sydney la Valparaiso și Bogota, de la Sofia la Paris și Roma, de la Nicosia la Atena și Moscova, tovarăși din întreaga lume s-au întâlnit la Ljubljana pentru a împărtăși idei, analize și perspective. Am discutat despre experiențele, practicile și modelele noastre de organizare și de luptă, dar și despre modalitățile de participare la mișcările sociale și la procesele revoluționare mai largi. Toate acestea cu intenția de a găsi puncte de convergență, de a construi o direcție comună care să includă o pluralitate de tactici, și de a formula propuneri strategice și alternative concrete. Acestea ne pot ajuta să ne mobilizăm forțele și inspirațiile pentru a face față provocărilor și problemelor cu care se confruntă mișcările și societățile noastre, în contextul multiplelor moduri prin care devastarea politică, economică și socială este implementată prin dominația capitalismului global.
ÎMPREUNĂ ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI, FRONTIERELOR, PATRIARHATULUI ȘI CAPITALISMULUI!
Punctul de plecare al analizei și luptei noastre este o înțelegere a rolului comun pe care capitalismul și statele — ca sisteme împletite de dominație, exploatare și opresiune, împreună cu patriarhatul, sexismul, naționalismul și rasismul — îl au în distrugerea societăților, a popoarelor, a naturii și mediului înconjurător. Toate crizele recente, intensificarea constantă a atacurilor împotriva claselor populare, colonizarea și ocuparea orașelor și satelor noastre de către capital și poliție, radicalizarea represiunii și a violenței de stat și, în cele din urmă, militarizarea și războiul, confirmă analiza noastră din trecut: capitalismul înseamnă criză și capitalismul înseamnă război. Toate acestea fac ca agenda noastră politică de schimbare socială radicală și de construire a unei alternative să fie cu atât mai urgentă pentru viitor.
Înțelegem războiul ca parte integrantă a sistemului actual al devastării: este instrumentul și expresia sa naturală. Acesta se manifestă în diferite forme, dar rezultatele sale sunt întotdeauna aceleași: subjugare, opresiune, moarte și genocid. Vedem asta peste tot. Din Ucraina până în Sudan, din Kosovo până în Chiapas, din Franța până în Mediterana, din Kurdistan până în Palestina, forțele puterii și ale capitalului – prin intermediul armatelor naționale, poliției militarizate, alianțelor imperialiste, ori a forțelor private sau prin intermediari, fie prin alte forme de violență și atacuri – duc un război neîntrerupt împotriva oamenilor și societății. Pentru noi, dușmanul este războiul însuși. Pentru noi, statele, care au nevoie de război pentru a-și impune dominația asupra populației, sunt dușmanul. Pentru noi, inamicul este capitalismul care are nevoie de state și de războaie pentru a-și perpetua stăpânirea asupra lumii. A ne opune războaielor înseamnă a ataca sistemul care are nevoie de ele și care le îngăduie.
Frontierele, în general, și în particular regimul ucigaș al „fortăreței Europa”, sunt parte integrantă a acestui sistem al morții. Dezastrul de la Pylos, în care sute de migranți au fost uciși în naufragiul unei ambarcațiuni, la fel ca alte zeci de mii de migranți uciși în Mediterană înaintea lor, pe ruta balcanică sau în alte zone de frontieră, nu a fost un accident. A fost o crimă în masă comisă de statul grec și de UE. Aplicând politicile de migrație ale UE, pe care le-au negociat în prealabil, statele ucid în mod constant persoanele care ajung la granițe. Acestea se folosesc de naționalism, de discursul despre securitate și de rasism pentru a legitima pogromurile, bătăile, evacuările și alte discriminări. Cei care reușesc să supraviețuiască violenței de la frontieră sunt exploatați în ateliere ilegale. Se construiesc lagăre de concentrare moderne pentru a-i închide pe migranți și pentru a-i ține într-o stare continuă de excludere. În același timp, autoritățile recompensează poliția și pe polițiștii de frontieră care ucid, molestează și jefuiesc zilnic. Această normalizare a violenței este politica oficială a UE. Vom continua să ne organizăm împotriva ei și a tuturor formelor sale, dar și împotriva tuturor celor care o facilitează, fie că este vorba de Frontex, de gloatele fasciste sau de patrulele de graniță. Vom continua să ne organizăm în solidaritate cu persoanele migrante. Vom continua să luptăm împotriva dezumanizării și să cerem dreptul de a călători, de a migra și de a trăi în demnitate și libertate pentru toată lumea. Trebuie să luptăm împotriva rasismului, a militarizării frontierelor și criminalizării migrației.
Însă, cu toate că ne dedicăm luptei împotriva regimurilor criminale de frontieră, atât în privința granițelor trasate în jurul statelor naționale, cât și a celor reproduse în interiorul orașelor și comunităților în care trăim, realizăm că diverse forme de rasism continuă să persiste în comunitățile noastre de rezistență. Lupta noastră împotriva tuturor regimurilor de frontieră trebuie să însemne, în mod necesar, și o auto-reflecție critică, dar și identificarea modului în care anumite discursuri și practici reproduc pozițiile de putere impuse. De asemenea, ea trebuie să implice și angajamentul nostru onest de schimba aceste lucruri. Este esențial să construim o luptă comună a celor care sunt supuși rasializării ca „migranți” și a celor care sunt considerați „autohtoni”. Recunoaștem că o astfel de luptă nu pornește pentru toată lumea de la aceleași premise, câtă vreme unii au acces la asistență medicală, locuințe și educație, în timp ce alții nu. Nu ne putem baza pe stat pentru a ne oferi drepturi universale. Singura modalitate de a obține o egalitate radicală este de a lupta și de a rezista tuturor politicilor care duc la moarte, migrație forțată, exploatare și alte forme de opresiune.
Înțelegem că patriarhatul e unul dintre principalii piloni ai sistemului de dominație actual. Asistăm peste tot la creșterea forțelor reacționare și a proceselor contrarevoluționare. Repatriarhalizarea societății, atacurile asupra drepturilor reproductive, violența împotriva femeilor, a persoanelor trans și queer, femicidurile, homofobia și transfobia fac parte din același proces. În timpul TACB 2023, Tbilisi Pride a fost atacată violent de o mulțime de fasciști și fundamentaliști, în timp ce o tânără trans, Noa Milivojev, a fost ucisă la Belgrad, în Serbia. Crimele motivate de ură și discriminarea împotriva persoanelor queer și trans sunt într-o creștere accentuată, câtă vreme continuăm să fim ținta globală a violenței și a propagandei pline de ură a extremei drepte, a fundamentaliștilor religioși și a societății capitaliste conservatoare în ansamblul ei. Ne exprimăm hotărârea de a continua să organizăm rezistența împotriva acestor procese și să ne apărăm împotriva violenței misogine, adesea susținută și alimentată de puterile statului, până când patriarhatul și celelalte sisteme de dominație vor fi zdrobite. În același timp, vom continua să abordăm structurile și atitudinile patriarhale din spațiile și mișcările noastre, care sunt o reflectare a lumii în care dorim să trăim în viitor.
Prin intermediul Zilei 0 din acest an, zi în care am dedicat spațiu și timp stabilirii de conexiuni între mișcările anarha-queer-feministe din regiune și de mai departe, dar și cu alte ocazii în timpul târgului; prin intermediul prezenței puternice a vocilor eliberării trans la demonstrația de sâmbătă, am așezat această luptă în centrul luptei noastre comune și am contribuit la eforturile de organizare anarha-queer și la o mai strânsă legătură între diferitele rețele.
Vom continua să sprijinim mobilizările antifasciste împotriva marșurilor naziste din Sofia, Budapesta și din alte părți. E nevoie să luptăm în mod constant împotriva naționalismului, căci naționalismul este un instrument prin care clasele conducătoare și statul justifică diviziunile între oameni și cuceririle. Știm foarte bine că naziștii și alte gloate fasciste sunt mâna dreaptă a guvernanților, ei fiind cei care fac, din umbră, munca murdară a statului. De aceea trebuie să-i confruntăm și să le distrugem capacitatea de a avea o prezență semnificativă, fie ca grupuri organizate, fie pe străzi.
Suntem hotărâte/x/ți să continuăm să ne organizăm la nivel local, regional și internațional, astfel încât să putem construi rezistență și solidaritate împotriva acestui regim de teroare. În același timp, știm că este important să ne construim organizațiile, structurile, relațiile și comunitățile pe baza principiilor auto-organizării antiautoritare. Coerența dintre idei și practică, dintre mijloace și scopuri, este un principiu critic al anarhismului. Pe cât e de urgent să construim rezistența, pe atât e de important să continuăm să ne chestionăm pe noi înșine și viața noastră de zi cu zi. Trebuie să lucrăm pentru a ne decoloniza mințile, pentru a deconstrui mentalitatea dominantă (din noi și din societate) și pentru a confrunta comportamentele agresive, sectare și distructive din spațiile noastre. Toate acestea sunt condițiile prealabile și necesare pentru edificarea unei mișcări și a unei societăți bazate pe respect reciproc, grijă și solidaritate.
Vedem, de asemenea, cum istoria este folosită de cei aflați la putere pentru a-și legitima dominația și pentru a ne oprima. Considerăm că cercetarea și analiza istoriei sunt componente necesare oricărui proces revoluționar. Acest subiect a fost discutat, printre altele, în cadrul discuției de grup dedicată arhivelor anarhiste. E necesar să creăm practici de educație populară liberă, să ne scriem propriile noastre istorii, să ne construim propria cunoaștere și să o răspândim în toate colțurile societății.
Accesul la pământ, semințe, alimente de calitate, energie și alte resurse naturale reprezintă pentru mișcările antiautoritare un aspect important al luptei politice. Le recunoaștem ca fiind o condiție prealabilă pentru construirea oricărei autonomii semnificative. Exproprierea, exploatarea și jefuirea neoliberală sunt procese inerente reorganizării spațiului rural din întreaga lume. În regiunea Balcanilor, acestea se manifestă în contexte locale specifice. Ele se materializează prin suburbanizare, gentrificare și turism rural, precum și în megaproiectele dăunătoare mediului din comunitățile marginalizate, ori în coridoarele logistice în continuă expansiune ale piețelor globalizate, care restrâng posibilitățile sociale și de acces la resurse. Astfel, lupta noastră nu ar trebui să se concentreze doar asupra unor probleme de mediu abstracte, ci ar trebui să putem participa la diverse procese care au loc în mediul rural: ca mișcare antiautoritară, ca fermiere, ca tovarăși/x/e, ca săteni, conectând astfel luptele rurale și urbane. Am deschis aceste discuții la târgul de la Novi Sad, le-am continuat la Cluj/Kolószvár și la târgul de anul acesta de la Ljubljana, în ideea de a le dezvolta pe viitor, atât la nivel teoretic, cât și practic.
SOLIDARITATE CU CELE/CEI/X CARE SE REVOLTĂ!
De la Nanterre la Atlanta, din Iran și Kenya până în Chile, ne exprimăm solidaritatea cu persoanele care se revoltă pretutindeni.
De asemenea, ne exprimăm solidaritatea cu cei/x/cele care sunt ținta represiunii și cu toți prizonierii politici, din Belarus până în Turcia și din Grecia până în Germania. Vom continua să organizăm solidaritatea și să-i sprijinim pe toți cex/cele/cei care sunt ținta represiunii statului. În unele geografii, sistemul penitenciar este o continuare a sclaviei. Toate acestea sunt modalități prin care clasele conducătoare controlează, exploatează și ucid populația dispensabilă. Ne propunem, așadar, să luptăm pentru abolirea sistemelor penitenciare. Nu suntem cu adevărat liberi decât printre oameni la fel de liberi. Înrobirea, chiar și a unei singure ființe umane, încalcă demnitatea umană și anulează libertatea tuturor.
Ne exprimăm solidaritatea cu procesele revoluționare din Kurdistan. De asemenea, ne exprimăm hotărârea de a continua dialogul cu Mișcarea de Eliberare din Kurdistan, de a discuta împreună propunerile ideologice și practice ale Confederalismului Democratic și de a construi astfel relații strategice pentru un front comun al forțelor antisistem împotriva modernității capitaliste.
Din Balcanii de dedesubt, trimitem salutări de solidaritate și sprijin comunităților zapatiste din sud-estul Mexicului, care se află tot mai mult sub atacul forțelor (narco)paramilitare susținute de statul mexican. Ne exprimăm angajamentul pentru a continua dezvoltarea rețelei transnaționale de sprijin pentru lupta zapatistă, cerem oprirea imediată a războiului împotriva comunităților zapatiste și ne alăturăm apelului la acțiune lansat de „Espacio de Coordinación Nacional Alto a la guerra contra los pueblos Zapatistas” pentru perioada 13-16 iulie 2023.
PENTRU O ALIANȚĂ GLOBALĂ ÎMPOTRIVA MAȘINĂRIEI MORȚII!
Susținem că este necesar să creăm o viziune alternativă, emancipatoare a lumii, una care să se opună inerției, normalizării și banalizării războiului. Cu alte cuvinte, ne dorim o poziție clară, care să inspire și să motiveze, împotriva fundăturilor noii lumi bipolare în formare și împotriva sentimentului de a ne risipi în analize geopolitice. Propunem construirea unei Alianțe globale împotriva mașinăriei morții, astfel încât mișcarea să recâștige inițiativa. Ideea este de a reuni rețelele, inițiativele și comunitățile de luptă globale pentru a clarifica multiplele fețe ale capitalismului ca război. La nivelul vieții de zi cu zi, aceasta înseamnă lupta împotriva premiselor războiului: naționalism, militarism, patriarhat, politici de excludere etc. La nivelul economiei politice, trebuie să organizăm campanii împotriva industriei de armament, a corporațiilor care profită de pe urma războiului, a corporațiilor din domeniul alimentar și al energiei etc. Nu trebuie să omitem aparatele militare naționale, nici coalițiile militare multinaționale. Procesul prin care vom crea această Alianță globală împotriva mașinăriei morții este, de asemenea, crucial dacă dorim să dăm o nouă perspectivă mișcării de eliberare socială prin organizarea orizontală, la nivel local, regional și, în cele din urmă, global, având ca obiectiv o întâlnire globală (poate cu ocazia zilei de 1 Mai 2024).
În acest punct, trebuie să mulțumim locuitorilor din Ljubljana, care ne-au primit cu brațele deschise și care, timp de patru zile, ne-au găzduit, ne-au hrănit și ne-au făcut posibilă în multe alte moduri participarea la această frumoasă reuniune politică. Este clar că o adunare de o asemenea amploare nu ar fi fost posibilă fără sprijinul semnificativ al locuitorilor orașului. Ljubljana de dedesubt a confirmat încă o dată că legăturile organice dintre oamenii reali, legați între ei prin dragoste, solidaritate și respect, se află în centrul luptelor noastre. Încă o dată s-a demonstrat limpede că nicio intervenție a statului nu poate rupe aceste legături din Balcani și nu numai. În aceste ultime zile legăturile n-au făcut decât să se întărească.
Este clar că trebuie să creăm mai multe astfel de spații în care să ne întâlnim, să discutăm și să ne organizăm la diferite niveluri și în diferite forme. Rețeaua de solidaritate din Balcani este hotărâtă să își consolideze eforturile de organizare și în viitor, prin diverse inițiative comune. Ne vom revedea, de altfel, în curând la întâlnirea antiautoritară de la St. Imier și vom căuta noi oportunități de a duce mai departe procesele începute la TACB 2023.
Un alt spațiu de acest fel va fi reprezentat, firește, de următorul târg balcanic, care va avea loc în 2024 și se va ține pentru prima dată într-o țară de limbă albaneză, la Priștina, în Kosovo.
Participantele/x/ții la Târgul de Anarhist de Carte din Balcani 2023
9 iulie 2023, Ljubljana
***
Textul a părut inițial pe blogul Balkan Anarchist Bookfair 2023, de unde a fost preluat.
