Pe 25 februarie a avut loc la Sofia un nou marș anti-Lukov. Este vorba de o manifestație anuală cu caracter internațional, începută în 2011, la care se adună antifasciști/te/x din Balcani și din alte geografii cu scopul de a se opune comemorării unui general nazist.
Ce a fost diferit anul acesta față de alți ani este faptul că marșul nazist a fost interzis de municipalitate, ceea ce a generat o oarecare tensiune printre fasciști. Frustrați de situație, manifestanții de extrema dreaptă i-au urmărit pe unii demostranți antifasciști pe străzi și la protest. Și, desigur, au anunțat pe rețelele de socializare că marșul lor a avut, de fapt, loc, folosindu-se de imagini din anii precedenți…
Și în acest an, persoane din românia s-au alăturat celor câteva sute de persoane participante la marșul antifascist. Acesta a avut mai multe scopuri. În primul rând, așa cum am menționat deja, opoziția față de comemorarea publică a generalului nazist (ucis, de altfel, de Violeta Iakova, militantă comunistă și membră a mișcării bulgare de rezistență din timpul celui de-al doilea război mondial).
Au fost, de asemenea, reamintite prin slogane scrise și scandate și câteva teme actuale. Împotriva fascismului, scria pe unul din mesaje, solidaritatea este principala noastră armă. Alte mesaje aminteau că, în lupta împotriva fascismului și capitalismului, e nevoie să întărim legăturile internaționale și regionale; de asemenea, că e nevoie să luptăm împotriva femicidului și a violenței domestice și că toți migranții și refugiații sunt bineveniți!
Au avut loc mai multe opriri pe traseu, una dintre ele fiind în fața monumentului dedicat memoriei Holocaustului, unde s-a ținut un discurs din care au reieșit și anumite similarități cu situația din românia în ceea ce privește revizionismul istoric pe filieră (neo)fascistă. În bulgaria, la fel ca în românia, există tendința de a minimiza sau nega Holocaustul, deportările și pogromurile împotriva populației evreiești, existând, de asemenea, tendința de a-i reabilita pe cei responsabili.
O altă oprire a avut loc în fața ambasadei Italiei, unde a avut loc un moment de solidarizare cu anarhistul Alfredo Cospito, aflat în greva foamei de peste 120 de zile împotriva condițiilor inumane de detenție și a regimului de izolare.